Fose septice

Apa reziduala a devenit o problema mondiala. Exista adevarate uzine de colectare, decantare si epurare a apelor menajere. Retele uriase de canalizare impanzesc subteranele marilor metropole. Dar pentru ce-i care locuiesc intr-o zona rurala unde nu exista un sistem de canalizare foarte bine pus la punct, fiecare gospodarie este nevoita sa-si rezolve singura problema apelor menajere. Nu cred ca mai este nevoie sa amintesc de poluarea raurilor si paraurilor cu substante toxice. Cea mai buna solutie in acest caz o reprezinta folosirea uneia sau a mai multor fose septice.

Fosele septice sunt rezervoare etanse subterane, colectoare a apele menajere produse in gospodarii. Acestea retin materiile solide si deseurile plutitoare. Fosele septice elimina in buna masura materiile poluante din apele reziduale.

Elemente care compun o fosa septica

Principii de functionare

Apa menajera rezulta in urma folosirii apei potabile in activitatile casnice. Apele provenite de la bucatarie, dus sau toaleta contin materii solide in suspensie de natura minerala si organica, in special compusi ai azotului si fosforului. Aceasta apa este colectata in primul compartiment al fosei septice. Materia solida se va decanta pe fundul bazinului formand un strat de namol. Grasimile, fiind mai usoare decat apa, se vor ridica la suprafata si vor forma un strat de spuma. Namolul sedimentat intra intr-un process de fermentatie anaeroba (fara contact cu aerul) cu producere de biogas si prin mineralizare isi reduce considerabil volumul. Din cauza acumularii metanului, fosele septice si fosele biologice prezinta pericol de explozie. Ele trebuie prevazute cu aerisire pentru evacuarea gazelor accumulate. Descompunerea anaeroba a substantei organice are loc cu ajutorul bacteriilor prezente in apa menajera.

Apoi apa decantata primar trece in decantorul secundar (decantor Imhoff). Compartimentul de decantare are forma unui jgheab simplu, circular, cu radierul inclinat, prevazut pe lungime cu o fanta ingusta prin care namolul decantat trece in compartimentul inferior. In acest compartiment are loc o a doua decantare a apei cu o eficienta mai mare a sedimentarii namolului.

Procesul continua in camera de clarifiere/limpezire de unde apa decantata este eliminata in drenaj si are loc descompunerea aeroba a substantei organice cu ajutorul bacteriilor din sol.

Fermentatia anaeroba a materiilor solide din primul compartiment are ca rezultat producerea de oxid si bioxid de carbon, hidrogen sulfurat si metan. La suprafata se formeaza o crusta compusa din noroiul ridicat de bulele de fermentatie. Prin orificiile de aerisire se vor elimina gazele. Lichidul va fi drenat si urmeaza a fi trecut prin filtrul natural al solului. Materiile solide depuse pe fundul fosei si crusta formata la suprafata se vor elimina prin vidanjare periodica.

Alegerea capacitatii fosei septice se face in functie de  cantitatea si frecventa acumularii apei menajere. Cu cat numarul de utilizatori este mai mare cu atat cantitate de apa menajera va creste. Volumul de stocare a noroiului si spumei depind de capacitate fosei si frecventa vidanjarilor, de temperatura ambianta si de mijloacele de spalat utilizate.

Fosele septice pot fi construite din beton sau pot fi achizitionate de-a gata. Pe piata se gasesc fose septice din fibra de sticla sau din polietilena. In conceperea unei fose septice trebuie sa se tina cont de felul in care apa menajera patrunde in fosa septica. Aceasta nu trebuie sa perturbe procesul de sedimentare. Se recomanda amplasarea unui camin vizitabil inaintea intrarii apelor in fosa septica.

Recomandari:

Primul compartiment al unei fose septice va fi amplasat la cel putin 1m de locuinta si la cel putin 10m de sursa de apa potabila. Celelalte compartimente se monteaza in continuarea primului compartiment.

Adancimea canalizarii si panta de scurgere (min. 1%) determina adancimea de ingroparea a compartimentelor. Se pot monta prelungitoare pentru gurile de vizitare/vidanjare pentru aducerea acestora la cota terenului, dar fara a depasi adancimea maxima admisa de catre producator.

In amplasare se mai tine cont si de  facilitarea accesului utilajelor de vidanjare. Vidanjarea se face la 12-24 luni. Se recomanda, de asemenea, inspectii periodice ale sistemului (1 - 4 / an). Necesitatea vidanjarii apare atunci cand mirosurile devin grele, deranjante sau in tubul de drenaj se gasesc materii solide. Dar nu mai repede la 12 luni. Dupa vidanjare fosa nu se spala, doar se umple cu apa.

Daca exista panza freatica de suprafata in zona sau terenul prezinta caracteristici deosebite, consultati distribuitorul sau producatorul pentru precizari privind montajul in aceste conditii.

Un randament maxim de epurare se obtine prin folosirea de bioactivatori.

Atentie! Nu aruncati in sistemul de canalizare materiale solide (resturi vegetale; zat de cafea; hartie; scutece de unica folosinta; ambalaje din carton sau plastic), grasimi sau substante chimice. Folositi detergenti biodegradabili.

Pentru a asigura o buna functionare si o fiabilitate indelungata a fosei septice respectati recondarile producatorilor.